Conform procurorul general, în 2024, s-au lansat mai mult de 85.000 de atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale.
Procurorul general Alex Florența a explicat, marți, derularea atacurilor hibride asupra României, de care s-ar fi folosit și Călin Georgescu, trimis în judecată pentru infracțiuni contra ordinii constituționale, arătând că aceste campanii au avut lo în contextul scrutinelor din 2024, „actorii ostili urmărind modelarea continuă a opiniei publice”.
„Din anchetele derulate la nivelul Parchetului General se poate desprinde în acest moment concluzia (…) că România a fost ţinta predilectă a unor campanii ample hibride, în contextul scrutinelor electorale din anul 2024, actorii ostili urmărind modelarea continuă a opiniei publice, destabilizarea capacităţii de decizie a autorităţilor şi diluarea gradului de coeziune la nivelul populaţiei.
Campania lansată în spaţiul românesc s-a manifestat prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, cât şi prin campanii de micro-targetare a populaţiei, dezinformare şi influenţarea electoratului”, a declarat Alex Florenţa, în cadrul unei conferinţe de presă în care prezentat concluziile anchetelor efectuate la nivelul Parchetului General în ultimele luni privind modurile în care s-au derulat evenimentele din toamna anului 2024 din preajma scrutinului pentru alegerea preşedintelui ţării.
„Tehnici de inginerie socială”
Potrivit acestuia, atacurile hibride au exploatat vulnerabilităţile audienţelor naţionale atât prin utilizarea versatilă a platformelor sociale, cât şi prin tehnici de inginerie socială care au vizat segmentarea populaţiei.
„S-a evidenţiat caracterul ofensiv al agresiunilor hibride ce au vizat România, care au exploatat, pe de o parte, vulnerabilităţile audienţelor naţionale, atât prin utilizarea versatilă a platformelor sociale, respectiv prin eludarea politicilor prezente la nivelul acestora privind modul de promovare a persoanelor din spectrul politic, cât şi prin tehnici de inginerie socială care au vizat segmentarea populaţiei, în vederea livrării ulterioare a unor mesaje personalizate către audienţe deja receptive, rezultatul scontat fiind deturnarea derulării optime a procesului electoral.
Este esenţial să înţelegem în acest context modul în care s-a derulat şi se derulează în continuare războiul hibrid care afectează România de ceva timp”, a subliniat Florenţa.
Procurorul general a explicat că războiul hibrid din prezent, prin comparaţie cu războiul tradiţional, este „mult mai insidios, mult mai perfid”, dar cu rezultate mult mai ample de influenţare a modului de derulare a vieţii sociale-economice a unui stat.
„Pentru că este un termen foarte uzitat în spaţiul public, dar insuficient explicat pentru a fi înţeles pe deplin, lucrurile care trebuie transmise opiniei publice, care asociază, probabil, cel mai adesea, termenul de război hibrid în general doar unei idei de dezinformare, sunt că războiul hibrid în momentul de faţă, prin comparaţie cu războiul tradiţional, cel care este mult mai evident, mai transparent prin prisma rezultatelor materiale pe care le produce, este mult mai insidios, mult mai perfid, dar cu rezultate de influenţare a modului de derulare a vieţii sociale-economice a unui stat mult mai ample, pentru că el presupune folosirea în paralel, împreună sau separat, dar în mod clar coordonat a mai multor tipuri de instrumente care vizează un stat – fie că vorbim de diferite instrumente economice, administrative, de atacuri cibernetice, acţiuni secrete destabilizatoare pentru ordinea publică a statului respectiv, subversiune politică şi, desigur, dezinformarea şi propaganda”, a arătat Alex Florenţa.
85.000 de atacuri cibernetice
Conform procurorul general, în 2024, s-au lansat mai mult de 85.000 de atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale.
„Să nu uităm că în 2024 atacurile cibernetice ruseşti s-au intensificat asupra instituţiilor şi companiilor româneşti. (…) Cu referire strictă la procesul electoral derulat anul trecut trebuie să avem în vedere că s-au derulat mai mult de 85.000 de atacuri cibernetice lansate asupra infrastructurii electorale, care au urmărit obţinerea unor credenţiale, în special din partea autorităţii electorale centrale şi a Biroului Electoral Central, (…) multe dintre acestea fiind ulterior diseminate în grupuri de Telegram din infrastructura rusească”, a explicat Florenţa.
Întrebat dacă fostul candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu a beneficiat de campaniile hibrid, Alex Florenţa a răspuns afirmativ.
„Da, clar, beneficiarul acestei campanii de influenţare, de dezinformare şi de creare artificială a unui trend în viralizarea mesajelor candidatului independent a fost făcută cu certitudine în sprijinul acestuia”, a indicat procurorul general.