Cinci persoane au fost trimise în judecată de procurorii anticorupție într-un dosar în care sunt acuzate de evaziune fiscală în legătură cu activitatea de ride-sharing a unor societăți comerciale, aducând un prejudiciu statului de peste 67 milioane de lei.
Potrivit unui comunicat al DNA transmis AGERPRES, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a cinci persoane (G.N.M., C.A.V., T.A.C., C.C.N și C.A), coordonatori sau administratori de fapt ai unor societăți comerciale cu activitate de transport alternativ de persoane, pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală în formă continuată, precum și a infracțiunilor de dare de mită în formă continuată (G.N.M și T.A.C) și spălarea banilor (G.N.M și C.A.V).
Procurorii anticorupție notează în rechizitoriul trimis instanței că, în perioada mai 2022 – ianuarie 2025, cele cinci persoane ar fi coordonat activitatea unor societăți comerciale de transport alternativ de persoane, prin care ar fi produs bugetului de stat un prejudiciu total de 67.493.417 lei, ca urmare a sustragerii de la plata obligațiilor fiscale.
Concret, spun anchetatorii, prejudiciul ar fi fost produs prin omisiunea înregistrării în evidența contabilă a 14 societăți comerciale și prin nedeclararea veniturilor impozabile către organele fiscale, pe de o parte, iar, de pe altă parte, prin ascunderea sursei impozabile ca efect al neîncheierii unor contracte individuale de muncă și, astfel, al plății la negru a salariilor către proprii angajați.
‘În perioada menționată, au fost înființate mai multe societăți de transport alternativ de persoane care, sub controlul și coordonarea celor cinci inculpați, ar fi ajuns să colaboreze cu peste 1.000 de șoferi. Șoferii erau atrași de colaborarea cu societățile coordonate de inculpați, deoarece acestora li se oferea posibilitatea de a lucra fără contract de muncă, veniturile obținute fiind astfel semnificativ mai mari. După ce șoferii erau recrutați, acestora li se solicita încheierea, cu societățile controlate de inculpați, a unor contracte de comodat prin care transmiteau cu titlu gratuit autoturismul lor către societate – operator de transport; societatea obținea autorizația de la Autoritatea Rutieră Română (ARR), precum și înscrierea pe platformele de ride-sharing’, explică procurorii.
DNA arată că, după începerea activității, din sumele pe care le încasau de la companiile deținătoare ale platformelor de ride-sharing, inculpații, care coordonau societățile de transport, opreau un comision între 8 și 12%, iar restul sumelor le erau virate șoferilor.
‘În acest fel, având în vedere că nu erau plătite contribuții salariale, șoferii primeau o indemnizație mai mare decât în mod legal. După ce erau plătite sumele cuvenite șoferilor, inculpații G.N.M. și T.A.C. ar fi retras sumele rămase de la bancomat, însușindu-și aceste sume de bani. Activitatea se desfășura în această modalitate până când societatea intra în atenția organelor fiscale, după care, activitatea era mutată pe altă societate’, menționează procurorii.
Anchetatorii mai spun că, din activitatea de transport alternativ, toate sumele încasate de la clienți (din care platforma își oprea comisionul contractual convenit de 25%) ar fi fost împărțite între inculpați și șoferi, fără ca bugetul de stat să fi încasat taxele cuvenite (TVA, impozit pe venit, contribuții salariale).
‘Inculpatul G.N.M. ar fi retras de la bancomat, din contul a opt societăți comerciale pe care le controla suma peste 13 milioane de lei, din care ar fi cumpărat imobile, ar fi deschis un restaurant și un service auto. În ceea ce privește alte sume de bani din comiterea infracțiunii de evaziune fiscală, în perioada martie 2023 – octombrie 2024, în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a banilor, inculpații G.N.M. și C.A.V. ar fi efectuat mai multe operațiuni care au presupus creditarea unor societăți comerciale, precum și achiziții și vânzări, între care autoturisme de lux și alte 45 de autoturisme pentru activități comerciale’, mai arată DNA.
Pentru a fi ajutați în diverse probleme apărute în relația cu platforma, aceștia aveau nevoie să aibă legături strânse cu un angajat al platformei, iar ajutorul consta în prioritizarea cererilor cu privire la înregistrarea șoferilor în aplicația informatică ori deblocarea conturilor șoferilor înregistrați în aplicație, menționează procurorii anticorupție.
‘Astfel, pentru aceste ‘servicii’, inculpații G.N.M. și T.A.C. ar fi remis inculpatului T.G.M., angajat al platformei, în mai multe tranșe, suma totală de 112.000 lei, respectiv 7.500 lei’, transmit anchetatorii.
De asemenea, procurorii menționează că, în cursul lunii iulie 2024, inculpatul G.N.M. ar fi fost anunțat telefonic de inculpata C.I.N., angajată a aceleiași platforme, că Direcția Națională Anticorupție a solicitat date cu privire la acesta, iar, ca urmare, primul menționat ar fi transmis o mare parte din șoferii care lucrau pe societățile sale către firmele coordonate de inculpatul T.A.C.
DNA informează că, anterior, în cauză s-a dispus sesizarea instanței de judecată cu acordurile de recunoaștere a vinovăției față de un angajat și o angajată a societății deținătoare a unei platforme de ride-sharing, în sarcina cărora s-a reținut infracțiunea de luare de mită în formă continuată, respectiv favorizarea făptuitorului.
Facem precizarea că cele două persoane care au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției și-au asumat în totalitate faptele comise și au avut o atitudine sinceră pe parcursul cercetărilor, detaliile oferite procurorilor anticorupție ducând la stabilirea concretă a întregii stări de fapt.
În prezența avocaților, cei doi au declarat expres că recunosc comiterea faptelor reținute în sarcina lor, acceptă încadrările juridice pentru care au fost puse în mișcare acțiunile penale și sunt de acord cu felul și cuantumul pedepselor aplicate, precum și cu forma de executare a acestora.
Față de una dintre ele Tribunalul București a stabilit o pedeapsă de doi ani închisoare, cu amânarea executării pedepsei, iar față de cealaltă Tribunalul București a stabilit o pedeapsă constând în plata unei amenzi penale de 25.500 lei.
Dosarul de urmărire penală a fost trimis spre judecare la Tribunalul București cu propunerea de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză. AGERPRES