Anul 2026 marchează 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, una dintre cele mai influente figuri ale artei moderne și, fără îndoială, cel mai important sculptor român cunoscut la nivel internațional. Prin opera sa, Brâncuși nu a schimbat doar sculptura, ci modul în care lumea înțelege esența formei, a spațiului și a simplității.
Totul a început la Hobiţa
Născut la 19 februarie 1876, la Hobița, Brâncuși a pornit dintr-un sat din Gorj și a ajuns în centrul avangardei artistice europene, la Paris. Acolo, s-a desprins rapid de sculptura academică, refuzând detaliul inutil și căutând forma pură. Lucrări precum „Sărutul”, „Pasărea în văzduh”, „Domnișoara Pogany” sau ansamblul de la Târgu Jiu nu reprezintă obiecte, ci idei concentrate în materie.
Brâncuși a fost artistul care a demonstrat că simplitatea nu este o lipsă, ci un rezultat al înțelegerii profunde. A sculptat nu pentru a descrie, ci pentru a sugera. Nu pentru a copia realitatea, ci pentru a-i surprinde spiritul. Influența sa se regăsește astăzi în sculptură, arhitectură, design și chiar în gândirea artistică contemporană.
Anul Constantin Brâncuşi
Prin lege, anul 2026 a fost declarat „Anul Constantin Brâncuși”, iar pe parcursul anului sunt organizate, la nivel național și internațional, expoziții, conferințe, spectacole, programe educaționale și proiecte curatoriale dedicate operei sale. Muzee, institute culturale românești din străinătate și mari spații expoziționale includ în programul lor evenimente care pun în dialog moștenirea lui Brâncuși cu arta contemporană.
Ziua de 19 februarie, declarată Ziua Națională Constantin Brâncuși, devine astfel nu doar un moment comemorativ, ci o invitație la reflecție asupra felului în care cultura română a reușit, printr-un singur artist, să schimbe direcția artei universale.
La 150 de ani de la naștere, Brâncuși rămâne actual nu prin monumentalitate, ci prin tăcerea formelor sale. O tăcere care continuă să vorbească, poate mai clar ca oricând, despre libertate, identitate și esență.