Pădurea tropicală amazoniană din Brazilia a scăzut cu o suprafaţă aproape egală cu cea a Spaniei, în decursul a 40 de ani, și se apropie de un „punct fără întoarcere”, potrivit datelor publicate, luni, de reţeaua de monitorizare Mapbiomas.
În cea mai vastă ţară din America Latină, cea mai mare pădure tropicală de pe planetă a pierdut 49,1 milioane de hectare între anii 1985 şi 2024, potrivit datelor satelitare compilate de Mapbiomas, o reţea de ONG-uri, universităţi şi companii de tehnologie.
Regiunea amazoniană se apropie de „punctul fără întoarcere, dincolo de care pădurea nu mai poate supravieţui” ca atare, pentru că ameninţă să atingă pragul de 20-25% de vegetaţie autohtonă pierdută, a explicat Bruno Ferreira, cercetător la Mapbiomas, citat într-un comunicat.
„Regiunea amazoniană se apropie de punctul fără întoarcere”
„În timpul pierderilor semnificative de vegetaţie, ciclul ploilor este întrerupt şi suprafeţe mari au tendinţa să se transforme în savane”, a explicat cercetătorul pentru AFP.
Brazilia, care găzduieşte conferinţa ONU privind clima COP30 în noiembrie, în oraşul amazonian Belem, adăposteşte aproximativ 60% din pădurea tropicală amazoniană, adică 421 de milioane de hectare în total.
Până în anul 2024, suprafaţa ocupată de activităţi umane – mai ales agricultură – va ajunge la 15,3%, potrivit Mapbiomas.
Suprafaţa ocupată de creşterea animalelor a crescut de aproape cinci ori între anii 1985 şi 2024, ajungând la 56,1 milioane de hectare.
Pădurile joacă un rol foarte important în absorbţia gazelor cu efect de seră responsabile de încălzirea globală. În Brazilia, defrişările din pădurea amazoniană au crescut cu 4% din august 2024 până în iulie 2025, mai ales din cauza incendiilor devastatoare alimentate de seceta istorică care a afectat ţara anul trecut.
Însă, anterior, acest procent scăzuse semnificativ de la revenirea la putere în ianuarie 2023 a preşedintelui de stânga Luiz Inacio Lula da Silva, după creşterile bruşte sub predecesorul său de extremă dreapta, Jair Bolsonaro.