Tot mai mulți copii petrec ore în fața telefonului, tabletei sau computerului, iar efectele asupra memoriei încep să fie vizibile. Studiile arată că folosirea îndelungată a ecranelor poate afecta capacitatea de concentrare, felul în care sunt reținute informațiile și chiar calitatea somnului, esențială pentru consolidarea memoriei.
Memoria copiilor se formează treptat, iar zonele din creier responsabile de atenție și memorie de lucru se maturizează abia spre finalul adolescenței. De aceea, stimulii rapizi din mediul digital pot crea obiceiuri care slăbesc răbdarea și pot reduce interesul pentru sarcini care cer efort mental susținut, cum sunt lectura sau temele.
Expunerea lungă la ecrane duce frecvent la oboseală, iritabilitate și dificultăți de exprimare. Mulți copii acuză „ceață mentală” după ore petrecute online, semn că procesarea informațiilor este încetinită. Iar folosirea ecranelor seara afectează somnul profund, momentul în care creierul fixează amintirile. Copiii care adorm cu tableta lângă ei își amintesc mai greu ce au învățat în ziua precedentă.
Tehnologia poate fi utilă atunci când este folosită controlat. Anumite aplicații educaționale și jocuri logice ajută memoria vizuală sau reținerea regulilor, mai ales dacă sunt folosite împreună cu un adult. Dar echilibrul contează: fiecare sesiune digitală trebuie compensată cu activități offline, jocuri creative sau timp petrecut afară.
Specialiștii recomandă limitarea timpului la ecran în funcție de vârstă: fără expunere pentru copiii sub doi ani, maximum o oră pe zi pentru cei între doi și cinci ani și una-două ore pentru școlari, cu supraveghere și conținut adecvat. Seara, ecranele ar trebui oprite cu cel puțin o oră înainte de culcare.
Rutinele fără ecran, activitățile de memorie, sportul, lectura și joaca liberă ajută creierul să funcționeze corect. Părinții sunt încurajați să fie consecvenți și să dea exemplu, reducând și propriul timp la ecran.
Dacă apar probleme repetate de concentrare, somn sau iritabilitate, este recomandată evaluarea de către un specialist.
Sursa: Realitatea Medicala