După un an 2025 tumultuos, în care anunțurile președintelui american Donald Trump privind tarifele vamale au dus la prăbușirea dolarului, traderii se așteptau ca anul acesta să fie mai liniștit pentru moneda americană.
Ultimele săptămâni au spulberat, însă, această așteptare.
Dolarul a coborât, marți, la cel mai scăzut nivel din ultimii 4 ani față de un coș de valute, atingând minime multianuale în raport cu euro și lira sterlină, după o scădere de aproximativ 3% într-o singură săptămână.
Deși deprecierea s-a mai temperat între timp, analiștii spun că această pauză ar putea fi doar temporară, relatează BBC News.
„Majoritatea oamenilor ar spune că dolarul ar putea și ar trebui să se deprecieze în continuare anul acesta”, afirmă Chris Turner, director global pentru cercetare pe piețele financiare la ING. „Nu știm exact când, dar direcția este destul de clară.”
Un dolar mai slab reduce puterea de cumpărare a americanilor – lucru resimțit mai ales de cei care călătoresc în străinătate. Dacă tendința continuă, avertizează analiștii, ar putea alimenta inflația în SUA, prin creșterea prețurilor la importuri.
Scăderea dolarului a ridicat și o întrebare mai amplă: este amenințat statutul său de monedă dominantă la nivel mondial – un rol care, timp de decenii, a menținut costurile de împrumut ale Statelor Unite la un nivel relativ scăzut?
Ce s-a întâmplat cu dolarul
Deceniul de apreciere a culminat între 2020 și 2022, perioadă în care creșterea economică post-pandemie și dobânzile ridicate din SUA au atras masiv investitori.
În această lună, moneda americană a scăzut din nou, pe fondul tensiunilor dintre SUA și Europa legate de Groenlanda.
Declinul a continuat în această săptămână, pe fondul speculațiilor că Washingtonul ar putea lua măsuri pentru a slăbi și mai mult dolarul – inclusiv vânzări coordonate de dolari alături de Japonia, pentru a sprijini yenul, aflat la rândul său sub presiune.
De ce scade dolarul
Analiștii spun că declinul reflectă, în parte, îngrijorările piețelor față de politicile administrației Trump.
„Cred că piețele reacționează la caracterul haotic al politicilor acestei administrații – escaladări și retrageri succesive”, spune Robin Brooks, cercetător la Brookings Institution și fost strateg valutar la Goldman Sachs.
„Este o reacție a piețelor care spun că acest tip de instabilitate afectează SUA mai mult decât pe oricine altcineva.”
Tensiunile geopolitice, în special cele legate de Groenlanda, au schimbat brusc sentimentul investitorilor, spune Thierry Wizman, strateg la Macquarie. „Asta i-a neliniștit pe oameni”, explică el, menționând că nu doar dolarul a scăzut, ci și pariurile pe volatilitatea sa au crescut.
Alți factori includ oportunitățile de investiții mai atractive în afara SUA și recentele turbulențe de pe piața obligațiunilor japoneze, care i-au determinat pe unii investitori să renunțe la poziții bazate pe diferențele dintre yen și dolar.
Declarațiile secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, care a negat o intervenție americană în sprijinul Japoniei, au ajutat temporar la stabilizarea dolarului. Totuși, incertitudinile persistă.
Unde se duc banii
Deprecierea dolarului a contribuit la creșterea accentuată a prețului aurului, care s-a dublat în ultimul an, investitorii căutând active sigure.
De asemenea, unele monede au început să beneficieze de aceste mutări. Euro și lira sterlină s-au apreciat semnificativ în această lună, iar 11 dintre cele 19 monede ale economiilor emergente monitorizate de Oxford Economics au câștigat peste 1%.
Există semne că investitorii globali devin mai reticenți față de SUA. Fonduri de pensii din Olanda și Danemarca au redus expunerea pe titlurile de stat americane.
Totuși, Chris Turner de la ING spune că este prematur să vorbim despre un fenomen de tip „vinde America”.
„Scăderea este concentrată în principal pe dolar”, spune el, subliniind că bursa americană rămâne aproape de maxime istorice, iar piața titlurilor de stat nu a fost afectată sever.
ING estimează totuși o depreciere suplimentară a dolarului cu 4–5% în acest an, pe măsură ce perspectivele economice din afara SUA se îmbunătățesc.
Pentru moment, scăderea dolarului este prea mică pentru a avea un impact major asupra consumatorilor americani, spune Brooks.
Evoluția viitoare va depinde însă de performanța economiei SUA și de cât de repede Rezerva Federală va reduce dobânzile.
Donald Trump face presiuni intense pentru scăderi mai rapide ale dobânzilor și este de așteptat să numească în curând un șef al băncii centrale mai favorabil acestei abordări.
Reducerea dobânzilor ar putea slăbi și mai mult dolarul, întrucât investitorii ar căuta randamente mai bune în alte țări.
Casa Albă ar putea privi însă acest lucru ca pe un avantaj. Donald Trump și alți oficiali au declarat în repetate rânduri că un dolar mai slab ajută exporturile americane.
„Nu sună bine, dar câștigi mult mai mulți bani cu un dolar slab decât cu unul puternic”, spunea Trump în iulie. Săptămâna aceasta, întrebat despre scăderea monedei, el a spus că dolarul „merge foarte bine”.
Robin Brooks avertizează însă că o depreciere prelungită ar putea fi benefică doar dacă vine din motive sănătoase.
„Dacă este vorba de un verdict al pieței asupra unor politici proaste”, spune el, „atunci acesta este un semnal extrem de important”.
Sursa: Realitatea Financiara