Curtea Constituțională a României discută, joi, sesizarea depusă de Alianța pentru Unirea Românilor față de neconstituționalitatea Legii bugetului de stat și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2026.
Formațiunea de opoziție susține că cele două acte normative au fost adoptate printr-o procedură accelerată, care ar fi limitat dezbaterea parlamentară și ar fi afectat transparența procesului legislativ.
Potrivit AUR, bugetul a fost aprobat într-un interval prea scurt pentru a permite o analiză reală a efectelor asupra economiei și asupra populației, iar Parlamentul ar fi fost redus la un rol formal în validarea deciziilor majorității.
În sesizarea transmisă Curții Constituționale, AUR invocă mai multe motive de neconstituționalitate, între care comprimarea excesivă a procesului legislativ, lipsa unei dezbateri consistente și fundamentarea considerată nerealistă a bugetului.
Partidul condus de George Simion afirmă că proiectele bugetare ar fi fost construite pe estimări prea optimiste, care nu reflectă fidel situația economică și care ar putea genera probleme în execuția bugetară pe parcursul anului.
Un punct central al criticilor vizează și neindexarea pensiilor, pe care AUR o consideră o încălcare a drepturilor sociale și a principiului predictibilității legislative.
Formațiunea mai susține că Executivul a recurs la derogări repetate de la legislația fiscal-bugetară, ceea ce, în opinia sa, afectează stabilitatea cadrului legal și modul de administrare a finanțelor publice.
Totodată, AUR reclamă că au fost ignorate avizele unor instituții consultative, inclusiv ale Consiliului Economic și Social, și că nu a existat o consultare reală cu partenerii sociali.
Prin urmare, opoziția solicită Curții Constituționale să blocheze intrarea în vigoare a unor legi pe care le consideră adoptate cu încălcarea Constituției.
Examinarea sesizării de către CCR are loc într-un context sensibil, în care bugetul reprezintă principalul instrument prin care Guvernul își proiectează politicile publice pentru 2026.
O eventuală admitere, chiar și parțială, a sesizării ar putea obliga puterea executivă și majoritatea parlamentară să revină asupra unor proceduri sau prevederi-cheie, cu impact asupra calendarului bugetar și a stabilității politice.