Curtea Penală internațională urmează să deschidă două cazuri de crime de război împotriva Rusiei

Curtea Penală Internațională (CPI) vrea să deschidă două cazuri de crime de război privind invazia Ucrainei de către Rusia și urmează să emită mandate de arestare pe numele mai multor persoane, potrivit unor foști și actuali oficiali la curent cu această decizie, care nu au fost autorizați să vorbească în mod public, dezvăluie The Nre York Times (NYT).

Aceste cazuri reprezintă primele acuzații internaționale de la lansarea Războiului rus în Ucraina și intervin după câteva luni de muncă a unor echipe de anchetatori speciali.

Procurorii acuză Rusia de răpirea unor copii și adolescenți ucraineni și de trimiterea lor în tabere de reeducare rusești, iar Kremlinul de țintirea deliberată a unor infrastructuri ucrainene.

Este neclar pe cine vrea să inculpe CPI în fiecare caz în parte.

Contactat de NYT pentru a confirma cererea mandatelor de arestare, biroul procurorului a răsouns că ”nu comentăm public detalii legate de anchete în curs”.

Potrivit unor diplomați și experți, este posibil ca președintele rus Vladimir Putin să fie inculpat, în contextul în care CPI nu recunoaște imunitatea niciunui șef de stat în dosare de crime de război, crime împotriva umanității sau genocid.

Cu toate acestea, probabiulitatea unui proces rămâne scăzută, apreciază unii experți, având în vedere că CPI nu poate judeca în absență, iar Rusia nu este susceptibilă să-și predea oficialii.

Primul dosar, potrivit unor oficiali la curent, privește răpiri, amplu acoperite de presă, despre răirea unor copii ucraineni, de la copii care învață să meargă la adolescenți.

În cadrul unui program susținut de Kremlin, ei au fost scoși din Ucraina și plasați în locuințe pentru a deveni cetățeni ruși sau au fost trimiși în tabere, pentru a fi reeducați, potrivit NYT și unor cercetători.

Unii dintre ei provin din orfelinate sau din grupuri de gospodării.

Moscova face niciun secret din acest program - pe care-l prezintă drept o misiune umanitară de protecție a copiilor ucraineni orfani sau abandonați în război.

Comisarul rus însărcinat cu drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova, reprezentanta programului, a început să trimită copii în Rusia în săptămânile care au urmat invaziei ruse a Ucrainei, la sfârșitul lui februarie 2022, și a apărat cu regularitate la televiziune pentru a promova adopții.

Vladimir Putin a semnat în mai un decret în vederea acceletării accesului ucrainenilor la cetățenia rusă.

Karim Khan și-a semnalt în mod public intenția de a deschide acest dosar, subliniind că transferul ilegal al unor copii în Rusia sau în zone ocupate din Ucraina reprezintă o prioritate a investigațiilor sale.

El a vizitat luna aceasta o ”casă de copii” în sudul Ucrainei, în prezent goală, iar biroul său a publicat o imagine în acre acesta apărea stând printre paturi goale.

”Copiii nu pot fi tratți ca o pradă de război”, a denunțat el în urma acestei vizite.

Potricit unui raport publicat în februarie de către Universitatea Yale și programul Observatorul Conflictelor de la Departamentul de Stat american, cel puțin 6.000 de copii din Ucraina sunt reținuți în 43 de tabere din Rusia, iar numărul real ar fi mai mare.

Biroul Național de Informații al Guvernului ucrainean estima că până la începutul lui martie ar fi vorba despre peste 16.000 de copii.

”S-a acordat multă atenție acestei probleme, iar urmărirea ei ca infracțiune va genera multe reacții”, declară șeful Asociaței Internaționale a Barourilor Mark Ellis.

”Este interzis să transferi civili cu forța peste frontieră, iar în timpul unui război poate fi o crimă de război. Poate constitui totodată o crimă împotriva umanității, dacă face parte dintr-o politică generalizată și sistematică. Deportarea copiilor poate face parte inclusiv dintr-o intenție genocidară”, subliniază ea.

În al doilea caz, procurorul CPI urmează să abordeze atacurile neîncetate ruse vizând infrastructuri civile - inclusiv aprovizionarea cu apă, gaze naturale și centrale electrice, situate departe de lupte și care nu sunt considerate ținte militare legitime.

Guvernul american deține probe care arată că deciziile Kremlinului ținesc în mod deliberat infrastructuri civile considerate vitale, iar mulți membri ai administrației lui Joe Biden sunt de acord să le împărtățească CPI, în pofida faptului că Statele Unite nu sunt membre ale Curții.

Însă Departamentul american al Apărării blochează împărtășirea acestor informații clasificate, de teamă că astfel creează un precedent care poate deschide calea inculpării unor americani.

Joe Biden urmează să ia o decizie cu privire la aprobarea sau nu a împărtășirii acestor informații clasificate, declară NYT oficialii citați.

Emiterea unor mandate pe numele unor suspecți în ambele cazuri nu este însă iminentă.

În trecut, judecători de la CPI au examinat timp de mai multe luni acuzațiile înainte de a emite mandate de arestare sau de a cita în instanță.

Însă devastarea Ucrainei exercită presiuni asupra CPI să acționeze rapid.

Peste 40 de țări care fac parte din CPI au cerut intervenția Curții.

Ucraina nu este un stat membru al CPI, însă a acordat Curții jurisdicție pe teritoriul său.

Guvernul ucrainean organizează în prezent propriile procese de crime de război, iar multe alte organisme internaționale efectuează investigații.

Dincolo de toate aceste investigații se pune întrebarea dacă procese împotriva Rusiei vor ajunge în tribunale.

În ultimele săptămâni, un grup de guverme și de organizații internaționale și-au intensificat negocierile în vederea necesității creării unui Tribunal Internațional separat, care să aibă puterea să urmărească Rusia cu privire la crima de agresiune, cu privire la care CPI nu are jurisdicție.

Susținătoii acestui nou tribunal subliniază că agresiunea este o infracțiune ”supremă”, din care decurg toate celelalte infracțiuni.

Un astfel de tribunal este mai eficient, pentru că îi vizează în mod direct pe liderii politici și conducătorii militari care poartă războiul.

Cu toate acestea, guvernele din Occident consideră că CPI are un rol de jucat și că este necesar să-și continue demersurile.

Emiterea unor mandate de arestare - chiar dacă nu sunt executate - au o importanță simbolică, deoarece îi transformă pe cei vizați în paria, iar aceste acuzații nu dispar, sublinaiză experți juridici.

Sursa: Adevarul Zilei