Extern· 5 min citire

Regatul Unit, la un pas de o ruptură istorică. Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord cer referendumuri pentru independență

Regatul Unit, la un pas de o ruptură istorică. Foto: Profimedia

Regatul Unit, la un pas de o ruptură istorică. Foto: Profimedia

Publicat13 sept. 2026, 17:01
SursăThe Telegraph

Liderii Scoției, Țării Galilor și Irlandei de Nord pregătesc un acord pentru referendumuri de independență și apropierea de Uniunea Europeană.

Un acord politic pregătit la Cardiff ar putea deschide un nou capitol în istoria Regatului Unit. Liderii guvernelor din Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord se întâlnesc luni pentru a semna un document prin care intenționează să ceară dreptul de a organiza referendumuri pentru independență și să susțină apropierea rapidă de Uniunea Europeană, potrivit publicației The Telegraph.

Summitul are loc într-un moment de tensiune politică accentuată la Londra. Cele trei națiuni autonome sunt conduse în prezent de formațiuni favorabile independenței, iar liderii lor susțin că actuala structură a Regatului Unit nu mai servește intereselor națiunilor componente.

În paralel, premierul britanic Andy Burnham a încercat să calmeze speculațiile privind o posibilă destrămare a Regatului Unit. El a admis posibilitatea unui nou referendum pentru independența Scoției doar în cazul existenței unui „consens clar” în rândul populației, pentru ca ulterior să transmită că un astfel de scrutin este exclus înaintea următoarelor alegeri parlamentare.

Cele trei națiuni pregătesc un acord pentru autodeterminare

Întâlnirea de la Cardiff este prezentată drept un summit fără precedent, în cadrul căruia liderii Scoției, Țării Galilor și Irlandei de Nord urmează să solicite oficial dreptul de a organiza referendumuri privind independența.

Potrivit surselor citate de The Telegraph, participanții vor semna o declarație comună prin care își afirmă dreptul la autodeterminare. În același timp, liderii urmează să parafeze un memorandum de cooperare care stabilește colaborarea în patru domenii considerate esențiale: economie, energie, relațiile cu Europa și autodeterminare.

Documentul este menit să consolideze cooperarea dintre cele trei administrații și să ofere un cadru comun pentru obiectivele politice promovate de partidele aflate la conducerea lor.

Una dintre principalele ținte prevăzute în memorandum este apropierea de Uniunea Europeană. Planul presupune ca Scoția și Țara Galilor să adere la UE în calitate de state independente, în timp ce Irlanda de Nord ar urma să facă parte din Republica Irlanda.

Partidele pro-independență conduc simultan cele trei națiuni

Configurația politică actuală reprezintă un element central al summitului de la Cardiff. Pentru prima dată în istoria recentă, administrațiile autonome din Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord sunt conduse simultan de partide care susțin independența.

Schimbarea a fost favorizată inclusiv de rezultatul alegerilor din luna mai din Țara Galilor, unde Partidul Laburist a suferit o înfrângere.

În urma scrutinului, Plaid Cymru a devenit cel mai mare partid din Parlamentul galez, iar liderul formațiunii, Rhun ap Iorwerth, a preluat funcția de prim-ministru.

În Scoția, Partidul Național Scoțian (SNP) și-a păstrat statutul de principală forță politică, prin intermediul prim-ministrului John Swinney. În Irlanda de Nord, administrația este condusă de reprezentanții Sinn Féin.

La întâlnirea organizată la Cardiff va participa și Mary Lou McDonald, președinta Sinn Féin și lidera opoziției din Irlanda.

John Swinney avertizează că actualul sistem nu mai este sustenabil

Premierul scoțian John Swinney consideră că actuala configurație politică din cele trei națiuni reprezintă un semnal clar pentru Londra.

„Pentru prima dată în istorie, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord sunt conduse de prim-miniștri favorabili independenței. Nu ar putea exista un semn mai clar că status quo-ul nu este sustenabil și că Westminsterul trebuie să se pregătească pentru un viitor post-Regatul Unit”, a avertizat premierul scoțian John Swinney.

Mesajul liderului scoțian vine în contextul în care partidele care susțin independența intenționează să își coordoneze pozițiile în domenii precum economia, energia, relațiile cu Europa și dreptul la autodeterminare.

Liderii celor trei națiuni susțin, de asemenea, că modelul economic actual al Regatului Unit nu mai funcționează în interesul lor și folosesc această argumentație pentru a susține o schimbare profundă a relațiilor dintre Londra și națiunile componente.

Andy Burnham exclude referendumul scoțian înaintea alegerilor

La Londra, premierul Marii Britanii, Andy Burnham, încearcă să limiteze perspectiva unei rupturi rapide. Conștient de forța pe care noua alianță o poate dobândi, acesta și-a ajustat poziția privind organizarea unui nou referendum pentru independența Scoției.

Într-o scrisoare transmisă joi premierului scoțian, Burnham a precizat că un nou referendum privind independența Scoției este „exclus” înaintea viitoarelor alegeri parlamentare.

Poziția sa vine după ce, recent, le sugerase parlamentarilor că ar putea autoriza un nou referendum, însă numai în cazul în care ar exista un „consens clar” din partea populației.

Premierul britanic a respins, de asemenea, ideea că ar exista în acest moment suficiente argumente pentru un referendum în Irlanda de Nord.

Burnham a insistat că „nu există un consens pentru organizarea unui referendum privind independența Scoției și nici o bază clară pentru a sugera că majoritatea locuitorilor Irlandei de Nord doresc în prezent să se separe de Regatul Unit”.

Donald Trump intră în dezbaterea privind Irlanda

Disputa privind viitorul Regatului Unit a căpătat o dimensiune internațională și după intervenția președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump.

Declarațiile liderului american au venit cu doar două zile înaintea summitului de la Cardiff. Aflat sâmbătă într-o vizită la Dublin, Trump a spus că i-ar „plăcea” să vadă o Irlandă unită.

Președintele SUA a mers mai departe și a afirmat că unirea Irlandei de Nord cu Republica Irlanda ar fi „un lucru extraordinar”. În același context, Trump a lansat întrebarea retorică: „Cum ar putea fi ceva rău?”.

Declarațiile sale au alimentat presiunea exercitată de naționaliști asupra premierului de la Londra, într-un moment în care liderii Scoției, Țării Galilor și Irlandei de Nord își coordonează pozițiile privind autodeterminarea și relația cu Uniunea Europeană.

Andy Burnham încearcă, în același timp, să păstreze stabilitatea Regatului Unit, după ce a plasat descentralizarea puterii în centrul agendei sale politice.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Subiectul Zilei și pe Google News

Mai multe știri din Extern