Fostul deputat și om de afaceri român Sebastian Ghiță este menționat de presa regională printre cele mai cunoscute personaje controversate care au obținut protecție în Serbia, în ciuda problemelor judiciare din țările de origine. O analiză realizată de Radio Europa Liberă arată că Serbia și Bosnia-Herțegovina au devenit, de-a lungul anilor, refugii pentru politicieni, oameni de afaceri și foști oficiali condamnați sau acuzați de fapte grave. Contextul îl dau limitele acordurilor de extrădare și folosirea cetățeniei duble.
Cazul Sebastian Ghiță: de la dispariție la azil politic
Potrivit analizei, Serbia a oferit adăpost mai multor cetățeni străini cercetați sau inculpați în propriile state. Printre ei se află și Sebastian Ghiță, scrie publicația locală Vreme. Autoritățile sârbe i-au acordat azil politic după ce în România au fost deschise mai multe anchete împotriva sa, inclusiv pentru suspiciuni de corupție. Decizia a blocat tentativele de extrădare și a făcut din caz unul dintre cele mai discutate exemple privind limitele cooperării judiciare dintre statele din regiune.
Cronologia cazului:
Decembrie 2016: Ghiță dispare din România, în timp ce era vizat de mai multe anchete penale.
Aprilie 2017: este localizat și reținut la Belgrad, după luni de căutări internaționale.
2018: autoritățile sârbe resping cererile de extrădare ale României și stabilesc că este eligibil pentru azil politic.
Ianuarie 2019: Ghiță anunță oficial că a primit azil politic în Serbia, ceea ce i-a consolidat statutul juridic.
Serbia, refugiu pentru persoane căutate în alte țări
Analiza RFE/RL arată că Serbia a devenit în ultimul deceniu o destinație frecventă pentru persoane urmărite de justiția din statele vecine sau din afara regiunii. Printre cazurile prezentate se numără:
Svetozar Marović, fost președinte al uniunii statale Serbia-Muntenegru, condamnat pentru corupție în Muntenegru;
Cvetan Vasilev, omul de afaceri bulgar acuzat în țara sa într-un dosar de delapidare, beneficiar al azilului politic în Serbia;
Milan Radoičić, căutat de autoritățile din Kosovo după atacul armat de la Banjska;
Andrey Naumov, fost oficial al serviciilor de informații din Ucraina, a cărui extrădare a fost solicitată de Kiev;
Cui Guanghai, cetățean chinez urmărit de Statele Unite în dosare legate de spionaj și trafic de tehnologie militară.
Experții citați de Radio Europa Liberă susțin că existența unor acorduri de extrădare nu garantează predarea persoanelor căutate. Cetățenia dublă, excepțiile din tratatele bilaterale, limitările juridice și, uneori, considerentele politice pot bloca procedurile ani la rând. Profesorul de drept Vesna Rakić Vodinelić afirmă că influența politică joacă adesea un rol important în respingerea solicitărilor de extrădare din statele vecine. Asta se întâmplă mai ales în cazurile care implică personalități cu conexiuni puternice sau resurse financiare considerabile.
Același model în Bosnia-Herțegovina
Fenomenul nu este specific doar Serbiei. Radio Europa Liberă arată că și Bosnia-Herțegovina a devenit refugiu pentru persoane căutate de justiția croată. Printre ele se numără frații Zdravko și Zoran Mamici, care au evitat executarea pedepselor folosindu-se de cetățenia bosniacă.
Analiza arată că, în Balcanii de Vest, cetățenia dublă, lacunele legislative și interesele politice continuă să permită unor fugari celebri să evite ani întregi extrădarea sau executarea sentințelor definitive.
