Pilda zilei
„Fără stricăciune?”
– „Cum a putut naşte fără stricăciune Sfânta Fecioară Maria pe Domnul nostru?” întrebă un om pe un preot.
Preotul îi răspunse:
– „Lumina soarelui trece prin geam şi vine la noi fără să strice sticla geamului. Tot asemenea Lumina vieţii a trecut prin Maica Preacurată, fără să-i strice trupul.”
Tradiţii, superstiții
*Intrarea Maicii Domnului în Biserică numită în calendarele populare, Vovidenia este, în primul rând, ziua în care începe iarna. Denumirea populară de Vovidenie provine din limba slavonă şi înseamnă „ceea ce se face văzută”, însă conform altor surse, ea se poate corela cu cuvântul „vedenie” – sărbătoare asociată – generic – luminii. și Vovidenia este sărbătorită de credincioși și este prima mare sărbătoare din postul Crăciunului, este o sărbătoare a Luminii, aducătoare de noroc și bucurie fiind dezlegare la pește.
*Intrarea Maicii Domnului în Biserică, ca și de Crăciun, cerurile se deschid, iar oamenii pot înțelege graiul animalelor. Este momentul în care credincioșii se roagă pentru împlinirea celei mai mari dorințe din viața lor. Se spune că în noaptea de Vovidenie, la fel ca şi în noaptea sfântă a Crăciunului, cerurile îşi deschid porţile şi oamenii credincioşi şi smeriţi pot să le vadă adâncurile pline de stele şi îngeri, iar cei drepţi şi curaţi îl pot zări chiar şi pe Iisus, împaratul luminii, simbolul vieţii veşnice.
*Obiceiuri din vechime arătau că, de Vovidenie, ţăranii sfinţeau la biserică un fuior de cânepă, cu care se ştergeau apoi pe ochi ca să le cureţe izvorul vederii.
*Fetele care vor să-și afle ursitul, merg la fântână cu o lumânare albă. La cântatul cocoşului, fiecare fată aprinde lumânarea aşezată pe marginea fântânii şi priveşte în fântână. Pe luciul apei, fata care împlineşte ritualul are șansa să vadă chipul ursitului ei
*Credincioșii optează pentru bucate de post și preparate din peşte, care sunt aduse înainte la biserică pentru a fi sfințite. Aceste ofrande sunt împărţite copiilor şi săracilor.
* În ziua praznicului, la biserică se fac pomeniri pentru cei care au murit în condiţii suspecte, înecaţi şi fără lumânare. În memoria acestora se împart pachete cu peşte, cu fructe şi lumânări sau o candelă. În anumite localităţi din nordul ţării, pentru cei care au murit fără lumină, se dau de pomană plăcinte cu dovleac şi câte o lumânare albă, pentru că, potrivit tradiţiei, lumânarea albă, dincolo de ultimul hotar al vieţii, nu se stinge niciodată.
*Se credea că în noaptea de Vovidenie strigoii circulau fără opreliște, se ungeau cu usturoi cercevelele ferestrelor, tocurile ușilor, vatra și cuptorul care comunicau, prin horn, cu exteriorul
*În această zi, copiii pun crengi de măr în vase cu apă. Acestea, ținute în lumină și căldură, înmuguresc și înfloresc, și sunt folosite în noaptea de Anul Nou drept sorcove. În colindele românești se cânta, în plină iarnă, despre florile dalbe, flori de măr, sau despre măruț, mărgăritar.
*Cum să nu ne întrebăm ce măr ar putea face în decembrie flori dalbe? Și de ce măr? Pentru că strămoșii noștri știau de la bătrânii lor că acea nuielușa a Sfântului Nicolae trebuie să fie una de măr, iar dacă aceea înflorea până de Nașterea Domnului, înseamnă că sfântul a mijlocit pentru iertarea celui căruia i-a dăruit crenguța, flori dalbe
*De la Vovidenie până la Sângiorz, femeilor le era interzis să mai spele rufele la râu. Şi azi, fiind sărbătoare cu cruce roşie în calendarul ortodox, este bine să nu speli rufe.
*Tradiţia spune că atunci când credincioşii respectă această sărbătoare, în anul următor vor avea hambarele pline şi belşug în gospodărie.
Sursa: Realitatea Spirituala