Aproape toată țara, inclusiv Bucureștiul, va intra de luni dimineață sub avertizare cod roșu de caniculă, în timp ce șase județe, inclusiv zona litoralului, se vor afla sub cod portocaliu. Avertizările sunt valabile în intervalul 29 iunie, ora 10:00 – 1 iulie, ora 10:00.
Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie, valul de căldură se va intensifica în cea mai mare parte a țării, iar disconfortul termic va fi deosebit de accentuat. Indicele temperatură-umezeală va depăși pragul critic de 80 de unități, semn că organismul va resimți temperaturile ca fiind mult mai greu de suportat.
Codul roșu vizează Banatul, Crișana, Maramureșul, Transilvania, Moldova, Oltenia și jumătatea vestică a Munteniei.
În aceste regiuni sunt prognozate temperaturi maxime extreme, comparabile cu recordurile absolute ale lunii iunie. Valorile termice se vor situa, în general, între 35 și 41 de grade, cele mai ridicate temperaturi urmând să fie înregistrate în Banat și Crișana.
Nopțile vor fi tropicale, cu minime care se vor situa, în general, între 17 și 25 de grade. Acest lucru înseamnă că temperaturile nu vor coborî suficient pe timpul nopții pentru a permite răcorirea locuințelor și refacerea organismului după zilele caniculare.
În Dobrogea și în jumătatea estică a Munteniei va fi în vigoare cod portocaliu de caniculă. Și în aceste zone valul de căldură va fi intens, cu disconfort termic accentuat și depășirea pragului critic al indicelui temperatură-umezeală. Temperaturile maxime vor porni de la 32 de grade în Delta Dunării și vor ajunge până la 38 de grade în restul zonelor vizate.
Meteorologii avertizează că și acolo nopțile vor fi tropicale, cu temperaturi minime cuprinse între 20 și 24 de grade. Pe litoral, căldura va fi resimțită puternic, mai ales în zonele aglomerate și în orele de vârf.
Autoritățile recomandă populației să evite expunerea la soare în orele de vârf, să consume suficiente lichide și să acorde o atenție sporită copiilor, vârstnicilor și persoanelor cu afecțiuni cronice. De asemenea, este recomandată evitarea efortului fizic intens în aer liber și menținerea locuințelor cât mai răcoroase.
În după-amiaza și seara zilei de marți, instabilitatea atmosferică va fi în creștere, în special în zonele de deal și de munte. Pot apărea fenomene specifice perioadelor de caniculă intensă, precum averse, descărcări electrice și intensificări ale vântului.
Ministerul Educației a cerut inspectoratelor școlare să asigure acces permanent la apă potabilă pentru candidați și profesori, să organizeze examenul de Bacalaureat în săli care nu sunt orientate către soare, să utilizeze cu prioritate spațiile dotate cu aer condiționat și să asigure acces prompt la asistență medicală în caz de nevoie.
De asemenea, să monitorizeze permanent centrele astfel încât să se poată interveni rapid în cazul în care temperaturile ridicate pot afecta desfășurarea examenului.
OMS anunță peste 1.300 de decese asociate caniculei în Europa
Europa se confruntă cu un val de căldură fără precedent pentru începutul verii, iar efectele asupra populației devin tot mai grave. Organizația Mondială a Sănătății anunță că, începând cu 21 iunie, peste 1.300 de decese în exces au fost asociate temperaturilor ridicate de pe continent.
Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a avertizat că stresul termic este adesea numit „ucigașul tăcut”, pentru că afectează în special persoanele vulnerabile și poate duce la deces fără semne evidente sau rapide. El a atras atenția că locuințele, școlile și locurile de muncă din Europa nu au fost construite pentru temperaturi atât de ridicate.
Cele mai afectate sunt persoanele în vârstă, bolnavii cronici, copiii și cei care locuiesc în spații greu de răcit. În Franța, autoritățile sanitare au raportat aproximativ 1.000 de decese în plus față de nivelul așteptat, multe dintre acestea în rândul persoanelor de peste 65 de ani. A fost înregistrată și o creștere importantă a numărului de decese la domiciliu.
Canicula a continuat să avanseze spre estul Europei, doborând recorduri de temperatură în mai multe țări. Germania a înregistrat o valoare preliminară de 41,7 grade Celsius la Coschen, în landul Brandenburg, aproape de granița cu Polonia. Polonia a raportat 40,5 grade Celsius la Slubice, iar Cehia a consemnat temperaturi de peste 41 de grade.
OMS avertizează că Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid, cu un ritm de aproximativ două ori mai mare decât media globală. În acest context, valurile de căldură considerate cândva fenomene rare ajung să se producă aproape anual, cu efecte tot mai severe asupra sănătății publice, infrastructurii și serviciilor de urgență.
Autoritățile europene au fost nevoite să ia măsuri speciale. În mai multe orașe au fost închise școli, au fost emise avertizări de vreme extremă, au fost anulate evenimente publice, iar rețelele electrice și sistemele de transport au fost puse sub presiune. La Paris, autoritățile au impus restricții privind consumul de alcool în spații publice și au anulat marșul Pride, pentru a reduce presiunea asupra serviciilor de urgență.
În Franța, valul de căldură a fost asociat și cu o creștere a numărului de înecuri, pe fondul numărului mare de persoane care au încercat să se răcorească în râuri, lacuri și iazuri nesupravegheate. Autoritățile au avertizat că astfel de zone pot deveni periculoase, mai ales în perioadele de caniculă extremă.
Specialiștii explică intensitatea acestui episod prin efectul de „cupolă de căldură”, un fenomen în care aerul coboară prin atmosferă, se comprimă și se încălzește aproape de sol. În același timp, aerul devine mai uscat, norii nu se mai formează, iar radiația solară încălzește și mai puternic suprafața.
OMS cere statelor europene să adopte și să aplice planuri de acțiune pentru protejarea populației în perioadele de caniculă. Măsurile recomandate includ avertizări timpurii, centre de răcorire, protejarea persoanelor vulnerabile, adaptarea școlilor și locuințelor și pregătirea sistemelor medicale pentru perioadele de temperaturi extreme.
Valul de căldură din această vară arată că schimbările climatice nu mai reprezintă doar o problemă de mediu, ci și una majoră de sănătate publică. Pe măsură ce temperaturile extreme devin mai frecvente, capacitatea statelor de a proteja populația devine esențială.