Criza din Afganistan se resimte la nivel mondial. După ce talibanii au preluat puterea, tot mai mulți afgani au părăsit țara. Cererea de a pleca este în continuare mare, în special în Europa.
Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi a declarat că ţările Uniunii Europene trebuie să primească 42.500 de refugiaţi afgani în următorii cinci ani. Ylva Johansson a mai spus că acest obiectiv este unul realizabil.
Totul, după ce șeful HCR, Filippo Grandi, a estimat că în următorii cinci ani aproape 90.000 de afgani vor trebui să fie relocaţi din ţările vecine Afganistanului, acolo unde ei s-au refugiat după ce talibanii au venit la putere. Filippo Grandi a propus ca Uniunea Europeană să preia jumătate din refugiați.
Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi a ținut să precizeze că țările membre Uniunii Europene ar trebui să își facă o strategie cu privire la primirea afganilor în următorii cinci ani.
De asemenea Johansson a mai spus că indicat este, ca în viitorul apropiat, să fie continuate evacuările afganilor cei mai vulnerabili, în special jurnaliști, judecători şi apărători ai drepturilor omului.
Până în acest moment, peste 22.000 de afgani au fost deja evacuaţi din ţara lor în 24 de state membre UE.
Sunt însă și unele țări care spun că nu mai pot primi refugiați. Premierul Austriei a anunțat că țara sa nu mai poate lua afgani pentru că deja a primit din 2015 și până în prezent peste 40.000 de refugiați. Austria este a doua țară din UE, după Germania, cu cei mai mulți refugiați.
Alte țări nu vor să audă de refugiați. Este și exemplul Slovaciei. După ce guvernul de acolo a evacuat din Afganistan 16 slovaci și 10 afgani, unul dintre partidele aflate la guvernare a anunțat că se opune ferm ca țara sa să ia și alți refugiați. Motivul invocat a fost faptul că ei nu pot fi intregați și trebuie ajutați în mediul lor, în țările vecine cu ei, unde au aceeași religie.
De asemenea, premierii din țările baltice și Polonia au făcut o declarație comună în care au calificat acest val de refugiați drept un război hibrid care are menirea de a destabiliza țările vecine și întreaga Uniune Europeană.