PASTILA PENTRU SUFLET

[the_ad id="427"][the_ad id="420"]

Pilda zilei

Taina Sfântului Botez

Într-o zi, un om rătăcit de la dreapta credinţă, a vrut să-l contrazică pe un preot, spunându-i:

– Chiar dacă în Biblie Mântuitorul spune să ne botezăm, eu nu cred că e bine să-i botezăm pe copii, ci doar pe oamenii mari. Trebuie să aştepţi ca cei mici să crească şi de-abia atunci să îi întrebi dacă vor sau nu să fie botezaţi. Doar aşa, ca oameni în toată firea, pot hotărî cu adevărat. Cum puteţi voi, ortodocşii, să-i botezaţi pe copii?

– Spune-mi, îi zise preotul, după ce îl ascultă cu răbdare, ştiu că dumneata ai copii; când erau mici, i-ai dus la doctor să îi vaccineze?

– Da, îi răspunse omul.

– De ce nu ai aşteptat să crească şi să-i întrebi mai întâi dacă vor sau nu să fie vaccinaţi? – îl mai întrebă preotul pe om.

– Fiindcă nu vroiam să se îmbolnăvească şi ştiam că e bine pentru ei.

– E, vezi, tot aşa şi noi ştim că Sfanţul Botez este bun pentru copii şi nu avem de ce aştepta. Aşa cum vaccinezi un copil micuţ, ca să nu se îmbolnăvească trupul lui fragil, tot aşa îl şi botezi, pentru a nu se „îmbolnăvi” sufletul lui tânăr.

Prin puterea Duhului Sfânt, prin harul Său, coborât astfel peste prunc, acesta e un om nou,

pregătit pentru o viaţă nouă şi luminoasă: viaţa creştinească.

Omul plecă ruşinat şi se îndepărtă, gândindu-se la cele spuse de preot. Deşi sunt unii care nu cunosc dreapta credinţă, sau ştiu prea puţine, preotul îi poate învăţa, îi poate călăuzi prin desişul acestei vieţi încărcate de greutăţi şi păcate, scoţându-i la limanul mântuirii.

Tradiții și obiceiuri de Bobotează

*În dimineața zilei de 6 ianuarie, când se sfințesc apele, toți creștinii merg la biserică și  participă la slujbă, apoi se ia  agheasmă binecuvântată, iar când aduc agheasma mare acasă, se stropește prima dată icoana și se rostește rugăciuni.

 *După slujba de Bobotează, românii obișnuiau să vină acasă și să întindă mese bogate ca la Crăciun. Când vine preotul cu botezul pe masă trebuie să fie tot felul de bucate alese, sarmale și borșuri acre, fripturi, cozonaci și alte bunătăți tradiționale care sunt și ele sfințite. Dar cea mai importantă pe masă este coliva, care nu lipsește de Bobotează. După ce este sfințită de preot, coliva se împarte tuturor celor din familie, dar se dau câteva bucățele și animalelor din gospodărie să fie sănătoase și mănoase.

*În ziua de Bobotează, se mai crede că toate apele sunt sfinte, de aceea femeile nu spală rufele în ziua respectivă, dar nici în următoarele șapte zile. Cine spală rufe de Bobotează sau cine are rufe la uscat pe data de 6 ianuarie va fi urmărit de boli și ghinioane.

*Cu agheasma se stropește și portofelul în care este bine să pui trei bancnote noi. Astfel vei avea parte de bani și prosperitate tot anul.   De la biserică, femeile și fetele iau și azi busuioc sfințit. Acesta se foloseau pe vremuri la diverse farmece de dragoste.

 *Se spune că, în ziua de Bobotează, fetele trebuie să mănânce o turtă sărată și apoi să doarmă cu busuioc sub pernă. Cel care vine în visul lor să le dea apă, acela este ursitul și cu acela le este scris să se mărite, mai spun superstițiile din bătrâni.

 *Se mai spune că fetele care cădeau pe zăpadă de Bobotează erau sigure că se vor mărita în anul respectiv, căzătura fiind simbolică pentru trecerea abruptă de la viața de fecioară la viața grea de femeie măritată.

*Bărbații tineri care cad pe gheață de Bobotează au parte de noroc în dragoste și sănătate, pentru că vor fi puternici și rezistenți tot anul.

 *În seara de Bobotează, prin unele sate din nordul țării se ține Iordănitul femeilor, o petrecere la care se adună numai femei și fete și la care se cântă și se dansează, dar se mai fac și diverse farmece de iubit.  

* Bărbații cu numele de Ion aveau și ei petrecerea lor numită Udatul Ionilor. Ei își agățau brazi împodobiți la poartă și așteptau neamurile și prietenii să îi cinstească de Sfântul Ioan.

* În Bucovina sau în Transilvania, la porțile Ionilor se venea cu lăutarii, atât de importante erau aceste sărbători pentru întreaga comunitate.

 *De Bobotează, tinerele femei proaspăt căsătorite erau integrate în comunitatea femeilor printr-un ritual simplu, dar vesel fiind stropite cu apă din fântână sau de la râu, și niciuna nu avea voie să se supere sau să se ascundă.

 *De Bobotează poți afla cum va fi vremea tot anul, cum va fi iarna și primăvara sau vremea de cules. În popor se spunea că Boboteaza este dricul iernii, pentru că întotdeauna venea ger năpraznic, dar apoi se înmuia frigul, creștea lumina zilei și iarna se pregătea de plecare. Dacă este ger sau viscol cu zăpadă bogată, oamenii spuneau că va fi un an bun și rodnic. Dacă plouă de Bobotează, iarna va fi lungă, dar vara va fi rodnică. Dacă pomii vor fi îmbrăcați de promoroacă în ziua de 6 ianuarie, atunci ei vor rodi mai bogat decât în anul anterior. Iar dacă va fi timp frumos, va veni primăvara mai devreme și vor începe muncile câmpului.

Sursa: Realitatea Spirituala

ARTICOLE RECOMANDATE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

ULTIMELE ȘTIRI